Vă invit să urmăriți o emisiune (în două părți) despre ce nu este Astrologia, care sunt percepțiile deformate asupra ei și practicile reprobabile. Gazda emisiunii, Patricia Höppner, m-a invitat la dezbatare alături de Teodora Muth, Rodica Spînu și Cătălina Georgescu, astrologi profesioniști din echipa 12 Călăuze. Dezbaterea s-a dovedit a fi savuroasă și educativă, ținând cont că avem formări astrologice diferite. Le mulțumesc încă o dată partenerelor mele de dialog, iar vouă vă urez vizionare plăcută!
Am bucuria de a vă invita la STAAR online – simpozionul de primăvară organizat de AAR, pe Zoom, în perioada 24-27 aprilie 2025. Evenimentul cuprinde nouă conferințe susținute de astrologi români cunoscuți și un workshop de astrologie financiară susținut de reputatul astrolog turc, Öner Döşer.
În ziua de duminică, 27 aprilie, de la ora 11:00, voi prezenta tema Ritmul ascuns al profecțiilor: anul seminței și anul recoltei.
Tehnica profecțiilor este un instrument fascinant al astrologiei previzionale, pe care l-am explorat în cadrul mai multor conferințe și articole*. Aplicate cu atenție și discernământ, profecțiile pot dezvălui corelații surprinzătoare, capabile să schimbe perspectiva asupra evenimentelor – fie ele trecute, prezente sau viitoare.
Pornind de la o observație formulată de Benjamin Dykes, în introducerea lucrării On the Revolutions of the Years of Nativities de Abū Maʿshar, am identificat și testat în desfășurarea evenimentelor un mecanism descris de el .
Înțelegerea acestui principiu oferă o cheie suplimentară de interpretare a profecțiilor anuale, nu doar pentru a anticipa, ci și pentru a ne alinia mai armonios la ritmurile universului. Pentru cei interesați să descopere momentele-cheie în care viitorul poate modelat, această prezentare propune o explorare revelatoare a unui ritm ascuns, dar plin de semnificație al profecțiilor.
Nici revelionul (le réveil?) astrologic nu mai e ce a fost! Cum să începi anul așa, în deranj, între eclipse?! Și măcar de-ar fi picat 0° Berbec la mijloc, da’ fix între, ca să fie cumva… Universul și-a luat propriile lui repere – o retrogradă la 7° Berbec și un malefic la 23° Pești – și a pus Soarele între ele. Poftim, echinocțiu! ”Da-ți-aș cu polobocul în cap, Dorele!”. Coridorul îngust, parte în Pești, parte în Berbec, delimitat de cele două eclipse și circulat de-a-ndoaselea de Mercur și Venus, printre altele, e plin de praf și pulbere… Ce facem noi aici? Demolări, renovări, mutări… Și cum mătur eu, mai mult sau mai puțin metaforic, mă trece un fior pe șira spinării gândind că am putea-o freca așa, pe un coridor, la nesfârșit. Mă trezesc în universul sideral al astrologiei și parcă-l și văd: punctul vernal, se îndreaptă lent și retrograd, țipând ”liberté, egalité, fraternité!”, la câteva sute de ani distanță de granița cu Vărsătorul… Măi, și-mi zic, dacă s-ar răzgândi?! Potrivit unor ipoteze antice, punctul vernal ar putea fi precum Hopa-mitică, pendulând între Pești și Berbec, fără să dea ocol eclipticei. Cum ar veni, pa și pusi, Vărsător! Panică? Șed blând, ipoteza trepidației punctului vernal e parte dintr-o teorie astronomică învechită… Și tot învechită este și viziunea geocentrică… Mda, mă-ntreb, simbolic cum stăm? Hopa! Iar se duce Mercur de-a berbeleacul în Pești… ”Măi, Dorele, ce facem noi aici? Profețim sau muncim? Hai, c-avem treabă, coridoru’ ăla nu se eliberează singur!”…
