Mărturisesc: am cam prins gustul acestor momente colorate, parfumate… sunt duuulci de tot! Hei, dar cine zumzăie acolo?! Câteva indicii:
Dacă vreți să aflați cum s-a legat cea mai neașteptată prietenie, haideți în echipa noastră să facem un meci de poveste.
Timp de 90 de minute noi nu vom pasa, dribla sau șuta, ci vom imita, dansa
și descoperi importanța lucrului în echipă.
Pssss…
vă spunem un secret: nu avem 
, nu avem 
, n-avem fluier sau crampoane. Avem aripioare, antene, piciorușe și… multe alte lucruri de descoperit.
Putem să vă spunem cu certitudine că:
1. Nu ne abatem de la schema tactică binecunoscută:
Lectura expresivă, adaptată nivelului de vârstă și de înțelegere specific copiilor;
Jocul scenic: animăm povestea împreună cu ei, folosind costume, recuzită, tehnici și exerciții împrumutate din arta teatrală;
Explorare senzorială (diferite activități din sfera art-terapeutică).
2. La pauză nu părăsim terenul! Doar ne răcorim cu un pahar de limonadă și ceva dulce.
3. La fluierul final echipa este așteptată la masă (nu, nu, nu cea verde!) pentru a servi un meniu personalizat oferit de prietenii noștri de la @WERK.
4. Nu facem schimb de tricouri! Nu dăm autografe! Oferim o „mărturie”!
CUI NE ADRESĂM?
cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani.
LOCURI DISPONIBILE: 11, care se vor ocupa în ordinea înscrierilor.
Participarea se face pe baza unei donații în valoare de 90 RON/copil.
ÎNSCRIERE ȘI PARTICIPARE:
Înscrierile se fac până la data de 15 mai 2022, prin completarea formularului de intenție: click aici
Înscrierea este considerată fermă și locul rezervat doar după achitarea donației.
Pentru informații suplimentare: margica7@yahoo.com
CINE SUNTEM?
Roxana Pavel (Roxy):
absolventă de Psihologie, cu formare în psihopedagogie specială. a urmat cursuri de perfecționare în domeniul artei dramatice (dramaplay), precum și în sfera Terapiilor de Integrare Senzorială.
experiență de peste 13 ani în interacțiunea cu copii atipici
& mama lui Cristi (5 ani)
Mihaela Mariș (Fifi)
absolventă de Psihologie și de Științe ale Comunicării (Jurnalism), cu formare în psihopedagogie specială
a urmat cursuri de perfecționare în domeniul Artei povestirii, precum și în sfera tehnicilor de intervenție educațională.
experiență de peste 15 ani în învățământul special
& mama Dariei (10 ani)
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
- Copiii trebuie însoțiți de un părinte?
R: Nu. Evenimentele se adresează copiilor, iar prezența unui însoțitor nu este necesară. Activitătile gândite pentru program sunt adaptate vârstei și particularităților de dezvoltare ale copiilor.
- Ce se întâmplă dacă copilul nu vrea să stea la atelier?
R: Nu vă stresați și vă rugăm NU stresați copiii, nu-i constrângeți, nu-i șantajați emoțional, nu-i obligați. Participă pentru că își doresc, nu pentru că vrea mama/tata sau buni/bunelu. Misiunea noastră, ca adulți e să le stârnim curiozitatea și să le arătam alternative. Adaptarea și integrarea vin treptat.
Așa că…
Ne consultăm, analizăm și facem echipă împreună cu părintele, astfel că la fața locului vom găsi soluții creative, ne vom adapta și avem încredere că va fi bine!
Aveți și voi încredere în ei, în voi și, nu în ultimul rând, în noi.
- Activitățile se adresează copiilor cu nevoi speciale?
R: Nu. Dar nici nu se adresează exclusiv copiilor tipici. Luăm în calcul și solicitările părinților cu copii speciali pentru că, de la caz la caz, unii pot face față activităților, iar alții nu. De aceea este de preferat să ne contacțati în privat înainte de a face înscrierea unui copil cu nevoi speciale. Dacă copilul nu este autonom și nu are capacitatea de a interacționa și colabora, obosește și îsi pierde repede răbdarea și interesul, nu este în beneficiul lui participarea la un eveniment care durează mai mult de 30 de min. (o limită rezonabilă de participare și implicare pentru un copil cu deficit de atenție, de focus și concentrare).
Menționăm că evenimentele organizate de noi au o durata de timp estimată de peste 1 oră și 30 min (în medie).
- Copilul trebuie să aducă ceva cu el?
R: Nu. Dacă va fi cazul, veți afla din descrierea fiecărui eveniment, la momentul potrivit.
De exemplu:
poate va fi nevoie ca fiecare copil să fie „însoțit” de jucăria preferată
sau:
pentru anumite activități de explorare senzorială vom solicita echiparea copilului cu o anumită ținută (șorț, haine de „sacrificiu”/ o bluziță de schimb…). Dacă nu vă temeți de pete, nu va fi nicio problemă! Nu vă speriați, NU este nevoie de echipament de protecție special! Ce va face copilul la eveniment?
R: Încercăm pe cât posibil să descriem la secțiunea DESPRE a fiecărui eveniment structura pe care se bazează întâlnirile noastre cu copiii, astfel încăt să vă puteți face o idee de ansamblu a ceea ce se petrece într-un „laborator de creație”. Putem spune, însă, ce NU va face copilul: nu va rămâne pasiv, indiferent la ce se întâmplă, ci va fi stimulat să se implice în poveste și să o recreeze împreună cu ceilalți copii.
Altă întrebare!
Ce spun despre noi cei care ne cunosc activitatea:
Auzisem că magia ar fi capacitatea realității de a se autodepăși. Dacă este așa, atunci magie trebuie să fi fost ce am trăit la spectacolele cu copiii, semnate Roxana & Fifi. Am stat de câteva ori în public, până ce mi s-a dat șansa de a ajuta în culise. Paradoxul este că, în arta pe care ele o practică, pregătirea actului nu risipește magia, ci o sporește! Dacă există cu adevărat un atelier fermecat al unor personaje de poveste, atunci ăsta trebuie să fie! Diferența este că, aici, nu găsești spiriduși care fabrică jucării; întâlnești două femei înzestrate, care știu să fabrice punți trainice între copilul tău de azi și cea mai bună versiune a adultului care va deveni. Imaginează-ți așa: puterea creatoare, umorul, inteligența și bunătatea întâlnesc profesionalismul și se dăruiesc, cu toată inima, copilului tău. Magicianul-constructor este, de fapt, el; îi trebuie doar două asistente pe măsură!
Diana Spinean
Despre Roxana și Fifi ce să zic făra să risc să mă joc cu vorbele… Nu știu cum să spun: sunt ciudat de interesante sau interesant de ciudate, pentru că ambele variante sunt corecte. Adevărul este că le-am cunoscut în diferite contexte și în fiecare dintre acestea numitorul comun a fost modul în care au privit lucrurile și anume cu mirare. Spuneți că nu e mare lucru, într-o lume care totul ni se pare familiar și prin asta anulându-ne dorința de a merge mai departe? Chiar că sunt ciudat de interesante atunci când deși au trecut de vârsta copilăriei, poveștile au rămas lipite de sufletul lor! Și uite așa preaplinul s-a prelins în afară prin minunate puneri în scenă a urmelor lăsate de cuvinte, arătând astfel că sunt interesant de ciudate. Acum este momentul în care matematicianul din mine spune: Quod erant demonstrantum! Pentru că frumosul din ele urmează să ia în curând noi forme, vă rog să nu mă credeți pe cuvânt și să le urmăriți îndeaproape!
Olga-Simona Tomescu
