Revolta mintii scorpionice

Azi m-am saturat de toti optimistii, de toti cei care nu-mi respecta tristetea, confuzia sau melancolia atunci cand le simt. Astfel de stari se respecta, la fel cum se respecta bucuria. Sunt stari pe care aleg sa le traiesc si sa le exprim libera si m-am saturat sa-mi aud de fiecare data un „va fi bine” ca si cum e obligatoriu sa sper la un final fericit. Nu sper la nimic, doar traiesc si vad ce se intampla. Prefer sa traiesc la maxim tot ce simt acum si as vrea sa fiu lasata sa ma bucur de propria tristete, fara sa ma scoata vreun „binefacator” din ea. Imi respect starile, vreau sa ma scufund in ele si sa ies de acolo doar cand realmente m-am saturat. Asta e calea mea. Cand sunt fericita, sunt fericita la maxim, iar cand sunt trista vreau sa fiu la fel.

Vreau sa ma bucur de viata si de toate starile prin care ma trece ea! Si daca-mi vine sa scriu intr-un mod trist am sa o fac in ciuda tuturor optimistilor carora li se pare strigator la cer sa „contaminezi spatiul” astfel – cand stii care ti-e pozitia si daca esti realmente optimist, nimeni nu-ti strica starea. Daca ti s-a „stricat” starea, afla ca nu e din vina „tristului”, tu aveai deja o problema… si ar trebui sa te gandesti la asta!

Ceea ce scriu si cum o fac reflecta starea mea de moment si sunt cat de autentica se poate in treaba asta! N-am de gand sa ma prefac ca e bine cand nu mi-e bine sau ca mi-e rau cand nu mi-e rau. Daca sunt confuza in ceea ce scriu, inseamna ca sunt confuza si in sufletul meu si poate singura cale de a ma clarifica este sa aduc totul „la lumina”, adica la vedere, dar ei nu s-au gandit la asta. Oamenii au tendinta sa te judece… ca nu esti destul de clar, de coerent, ca nu esti destul de optimist, ca nu transmiti destule vibratii roz si asa mai departe. De fapt problema lor este ca nu-i traiesti pe ei ci te traiesti pe tine, iar tu acum esti prea „naspa” pentru ei si vor sa „te corecteze”.

Un alt lucru pe care nu-l inteleg unii este ca ceea ce scriu este strict pe moment. Poate dupa trei, patru zile dupa ce am scris ceva, starea mea s-a schimbat insa ei continua sa ma judece dupa ceea ce am scris in ziua x din anul y! Eu nu mai sunt in ziua x, insa ei vorbesc cu mine ca si cum as fi acolo! Sunt aici, te rog uita-te la mine si reactioneaza la ce spun in momentul prezent! De ce nu sterg ce am scris in ziua x? Pentru ca eram eu, traiam, si imi asum tot ce-am trait candva. Nu mi-e rusine de mine cea care am fost in ziua x. Ce-am fost atunci contribuie la ceea ce sunt acum. Deci lasa-ma sa fiu…

Share

Dilemele unei Balante

Libra by Pygar
Din seria: „Harta mea natala, material didactic” (image: Lybra by Pygar)

M-am decis sa va impartasesc cateva ganduri despre Balante. Cu Soarele si Luna in acest semn, cred ca pot fi un reprezentant demn al acestuia si deci credibil. Evident, restul elementelor din harta mea natala isi pun si ele amprenta asupra punctului meu de vedere, asadar restul Balantelor care cititi asta (sau aceia dintre voi cu ASC Balanta sau cu un marcaj puternic pe acest semn) puteti intelege de ce pe alocuri nu veti fi poate de acord cu mine. Nu sunteti voi „de vina” pentru ca, slava Domnului, nu suntem toate la fel! 🙂 Asadar acesta s-ar putea dovedi un articol nu despre Balante ci despre o Balanta in particular.

O Balanta ca mine poate avea cateo dilema pe minut, insa dincolo de asta, totul se rezuma la un singur lucru: cum sa nu te tradezi pe tine insati dar sa nu-l tradezi nici pe celalalt! Daca ai face totul astfel incat sa nu te tradezi pe tine insati si ti-ar si iesi, probabil te-ai numi Berbec.

Teoretic ar fi cateva solutii la treaba asta, insa practic este imposibil sa o duci la bun sfarsit… dar, evident, nu te opreste nimeni sa lucrezi la asta o viata intreaga.

Continue reading →

Share